Tradiții de Bobotează 2026. Ce nu au voie credincioșii să facă după slujba de sfințire a apei. Ce simbolizează aruncarea crucii.

Boboteaza, celebrată anual pe 6 ianuarie, ocupă un loc esențial în calendarul creștin, fiind una dintre cele mai importante sărbători religioase. Aceasta mai este cunoscută sub denumirile de „Arătarea Domnului” sau „Epifania” și amintește de momentul biblic în care Iisus Hristos a fost botezat în apele râului Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul. Praznicul simbolizează începutul activității publice a Mântuitorului și revelarea Sfintei Treimi, fiind asociată cu ritualuri religioase și tradiții păstrate cu sfințenie în România. Sărbătoarea face parte din cele 12 mari praznice ale bisericii ortodoxe și este prilej de comuniune, rugăciune și întărire a valorilor creștine, marcând și sfârșitul perioadei sărbătorilor de iarnă. Ce se sărbătorește de Bobotează Boboteaza, cunoscută și sub denumirile de Epifanie sau „Arătarea Domnului”, reprezintă una dintre cele mai vechi și importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Evenimentul central al acestei zile este botezul lui Iisus Hristos în apele râului Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, un act care simbolizează purificarea sufletului și a trupului, începutul activității publice a Mântuitorului și revelarea Sfintei Treimi. Această dimensiune spirituală se reflectă în simbolurile sărbătorii - apa sfințită, crucea și lumina - care evocă legătura sacră dintre om, natură și divinitate, conferind Bobotezei un rol esențial de reînnoire spirituală și întărire a credinței în comunitate. Boboteaza 2026: Cele mai importante tradiții și obiceiuri respectate pe 6 ianuarie Prin ritualurile și tradițiile păstrate cu sfințenie, această zi subliniază armonia dintre spiritualitate și comunitate, întărind conexiunea credinciosului cu divinitatea și rolul valorilor religioase în viața de zi cu zi. Sfințirea apelor în biserică De Bobotează, în biserici se săvârșește ritualul sfințirii apelor, o tradiție veche, încărcată de o simbolistică profundă. În ajun, sunt oficiate slujbe speciale, iar prin rugăciuni și binecuvântarea Duhului Sfânt, apa se sfințește, amintind credincioșilor de botezul lui Iisus Hristos. Spre deosebire de Agheasma Mică, care se sfințește lunar în biserică sau la sfeștanie în case, Agheasma Mare se obține doar în ziua de Bobotează. Ce este Agheasma Mare și pentru cât timp se consumă „Agheasma Mare, apa sfințită de Bobotează, în amintirea Botezului Domnului în Iordan de către Sfântul Ioan, reprezintă un simbol al purificării și al protecției pentru credincioșii ortodocși. Aceasta este sfințită de Bobotează și este considerată capabilă să aducă vindecare, să alunge relele și să binecuvânteze locuințele, animalele și pe toți cei care o folosesc pe tot parcursul anului. Agheasma Mare se consumă cu credință și moderație. Se recomandă a fi luată dimineața, pe nemâncate, înainte de anafură sau după împărtășanie. Perioada în care poate fi consumată începe din ziua de Bobotează, 6 ianuarie, și se întinde până la Odovania praznicului, pe 14 ianuarie. Agheasma se folosește la sfințirea bisericilor și este recomandată de Părintele Duhovnic în anumite situații din viața credincioșilor. Mulți credincioși o beau pentru a spori efectul duhovnicesc și pentru protecția întregului an. De asemenea, apa sfințită poate fi păstrată în vase curate în casă, pentru stropirea icoanelor, a locuinței sau chiar a animalelor din gospodărie, chemând ajutorul lui Dumnezeu și aducând o binecuvântare continuă. Nu există reguli stricte privind durata consumului. Unii credincioși o folosesc imediat după sfințire, în timp ce alții păstrează o parte din ea pe tot parcursul anului, pentru rugăciuni sau în momente de nevoie spirituală. Esențial este ca apa să fie folosită cu respect și credință, ca un simbol al legăturii dintre om și divinitate.”, a explicat pentru Digi24.ro Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București Aruncarea crucii în apă Unul dintre cele mai cunoscute și spectaculoase obiceiuri de Bobotează este aruncarea crucii în apă, un ritual plin de simbolism religios și semnificații spirituale. În ziua de 6 ianuarie, după slujba de sfințire a apelor, preotul aruncă o cruce într-un râu, lac sau mare, iar credincioșii - în special tinerii și bărbații - se aruncă în apă pentru a o recupera. Ritualul reprezintă botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului, fiind o reconstituire simbolică a evenimentului biblic. Se crede că persoana care reușește să scoată crucea din apă va avea noroc, sănătate și protecție divină pentru întreg anul care urmează. În unele comunități, după ce crucea este scoasă din apă, preotul o oferă pentru binecuvântare participanților, care o păstrează acasă sau o așază în loc de cinste, ca simbol al protecției spirituale asupra familiei și gospodăriei. Botezul Domnului - tradiții culinare și ritualuri de binecuvântare De Bobotează, familiile se reunesc la masă pentru a respecta tradițiile vechi, pregătind 12 feluri de mâncare - simbol al celor 12 luni ale anului și al dorinței de sănătate și belșug. Preparatele, adesea de post, includ boabe fierte, colivă, fiertură de prune, borș de pește, sarmale, pește prăjit și plăcinte cu varză acră sau mac, toate fiind binecuvântate de preot înainte de a fi consumate. Obiceiul mai prevede ca animalele din gospodărie să primească și ele din aceste bucate, pentru protecție și sănătate, transformând masa de Bobotează într-un moment de comuniune între familie, credință și tradiție. Ritualurile și simbolurile acestei zile pun în valoare legătura dintre comunitate, spiritualitate și respectul pentru datini. Obiceiuri străvechi și superstiții de Epifanie Pe lângă semnificația religioasă, ziua de Epifanie este însoțită și de o serie de superstiții și tradiții menite să aducă noroc și protecție pe tot parcursul anului. Credincioșii respectă tradiția de a nu consuma alimente de dulce până după sfințirea apelor. Această practică nu este doar o regulă alimentară, ci simbolizează purificarea corpului și a sufletului, pregătindu-l pe om să primească binecuvântarea divină. Astfel, începutul zilei este dedicat introspecției și rugăciunii, accentuând caracterul spiritual al sărbătorii. Evitarea muncilor grele în gospodărie În ziua de Epifanie, nu se fac treburi grele sau activități casnice solicitante, precum spălatul rufelor sau curățenia generală. Respectarea acestei superstiții este văzută drept un mod de a păstra sfială și liniște în gospodărie, oferind timp pentru reflecție spirituală și pentru participarea la ritualurile religioase ale zilei. Potrivit tradiției, cine împrumută bani în această zi va atrage lipsuri și sărăcie pe parcursul anului. Această credință populară subliniază ideea de protecție financiară și responsabilitate economică, încurajând gestionarea resurselor cu prudență și respect pentru perioada sfântă. Semne din natură care prezic recolte bogate În tradiția populară românească, pomii acoperiți de promoroacă în dimineața Ajunului de Epifanie erau considerați un semn al unui an roditor. Oamenii observau cu atenție fenomenele naturii - înghețul, promoroaca sau gerul - pentru a anticipa belșugul recoltelor și prosperitatea gospodăriei. Această superstiție reflectă nu doar o legătură practică cu agricultura, ci și respectul profund al oamenilor față de ciclurile naturii. Astfel, semnele naturii de Epifanie devin simboluri ale armoniei dintre om și mediul înconjurător, subliniind credința că natura și destinul gospodăriei sunt interconectate. Obiceiuri pentru noroc și dragoste: busuiocul sub pernă Boboteaza nu înseamnă doar rânduială bisericească, ci și tradiții populare transmise de generații. În zonele rurale, fetele tinere obișnuiesc să pună busuioc sub pernă în noaptea de 6 ianuarie, sperând să își viseze ursitul. Se crede că visele din această noapte pot avea o încărcătură aparte, uneori interpretată ca semn pentru viitor. Fetele tinere respectă și alte obiceiuri de dragoste, cum ar fi legarea unui fir roșu pe deget sau atenția la gheață: cine alunecă pe gheață în această zi, se spune, își va găsi ursitul. Aceste tradiții reflectă dorința de a influența destinul amoros prin simboluri și ritualuri populare, păstrând vii obiceiurile legate de iubire și căsătorie. Boboteaza rămâne o zi specială, în care credința, tradițiile și obiceiurile populare se întâlnesc, aducând speranță, protecție și armonie în viața credincioșilor.

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/traditii-de-boboteaza-2026-ce-nu-au-voie-credinciosii-sa-faca-dupa-slujba-de-sfintire-a-apei-ce-simbolizeaza-aruncarea-crucii-3573045

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/traditii-de-boboteaza-2026-ce-nu-au-voie-credinciosii-sa-faca-dupa-slujba-de-sfintire-a-apei-ce-simbolizeaza-aruncarea-crucii-3573045

La slujba de Bobotează de la Constanța a răsunat imnul UE. ÎPS Teodosie: „Suntem în UE din secolul IV, înaintea celorlalți”

La slujba de Bobotează organizată marți la Constanța de către ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a răsunat imnul Uniunii Europene, potrivit Info Sud-Est.

Arhiepiscopul Teodosie este anchetat de Patriarhie pentru declarații pro-Vladimir Putin, susține aceeași sursă.

„Să cânte imnul României și imnul Uniunii Europene. Vrem nu vrem, suntem în UE, suntem din secolul IV, înaintea celorlalți. Să ascultăm aceste imne”, a declarat Arhiepiscopul Tom 

Citește mai mult la: https://www.antena3.ro/actualitate/locale/la-slujba-de-boboteaza-de-la-constanta-a-rasunat-imnul-ue-ips-teodosie-suntem-in-ue-din-secolul-iii-inaintea-celorlalti-772485.html 

Informaţiile publicate pe site-ul Antena 3 CNN pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 450 de caractere.

https://www.antena3.ro/actualitate/locale/la-slujba-de-boboteaza-de-la-constanta-a-rasunat-imnul-ue-ips-teodosie-suntem-in-ue-din-secolul-iii-inaintea-celorlalti-772485.html